miércoles, 29 de junio de 2016

Fiecare pasare (in afara de papagal), pe limba ei piere.

Nu putem explica in totalitate, de ce suntem (ca persoane) asa cum suntem.
Mie mi-a placut intotdeauna sa respect regula jocului in care vreodata, m-am implicat.
Orice joc am jucat (de-a v-ati ascunselea, leapsa, hotii si vardistii, piticot, septita, tabinet, trombon, popa-prostu, sah, table, fotbal, etc) am aflat mai intai "regula jocului" si daca m-am hotarat sa il joc, l-am jucat utilizand orice forma pentru a castiga eu jocul respectiv, in afara de tot ce incape in cuvantul "trisare" (inclusiv penalitatile care in fotbal se numesc "fault", "hent" . . .
In aceeasi masura m-am comportat, si in ce priveste "cuvantul dat".
Daca am facut ceva de pe urma carui facut a rezultat vreo paguba, apoi paguba, mi-am luat-o asupra mea (mi-am asumat-o).

sábado, 18 de junio de 2016

De ce "Cu speranța-n tahograf"?

"Cu speranța-n tahograf", pentru simplul motiv ca fac parte (si eu), dintre persoanele care se incred in materia, in stiinta, numita "Drept", care se incred in "Justitie", care se incred in lege.
"Cu speranta-n tahograf", spus cu alte cuvinte inseamna "cu speranta-n lege".
Cu speranta ca intr-o zi, legea va domina fara-de-legea, faradelegea care domneste in domeniul "auto-transport" inca de cand caruta a fost transformata din vehicul in auto-vehicul

Stiu ca dincolo de ce se vede, exista persoane care incearca neobosit sa apere impartialitatea juridica (incercand prin asta, sa ne apere) dupa cum viata ne arata ca sunt si persoane care incearca, tot neobosit, sa incline balanta in favoarea faradelegii, faradelege care le serveste (nedreptatindu-ne astfel).
Legile nu-s perfecte, dar sunt perfectibile.
Este mereu de slefuit la ele, de facut cizelari, de ajustat, asa cum ajustezi haina dupa cresterea (sau scaderea) taliei tale (dupa cum te ingrasi sau, dupa cum slabesti).
Pana la Revolutia din 1989, in Romania muncitorul din auto-transport, s-a aflat sub jurisdictia "Dreptului Laboral" cumulat jurisdictia Decretului 328 din 1966 (in 1990  locul acestuia a fost luat de nou publicatul "Decretul lege 68/1990".

Va spune cineva care si-a castigat "painea de zi cu zi" tragand la saiba (cum se spunea in argoul specific acestei profesii, din 1981 si pana in 2003, ca serviciul in acest domeniu, a fost departe de a fi fost un serviciu pentru persoane, fiind un serviciu pentru dobitoace.
Pana in anul 2006, multi ani la rand s-au dedicat conceperii unei legislatii, unui cadru legislativ care sa conduca la imbunatatirea conditiilor generale ale muncitorului din auto-transporturi.
(Eu am sa folosesc sintagma "auto-transport" si nu "transport", transport rutier" sau alta, pentru ca mi se pare cea mai precisa, in ce priveste tema noastra.

Astfel ca, din anul 2006, pentru tot "muncitorul baza" din auto-transportul tarilor care au dorit sa se aseze sub cupola jurisdictionala a legislatiei in materie, elaborata de Parlamentul Comunitatii Europene, cumulul de legislatie nu s-a mai facut doar intre Dreptul Laboral si Regulamentul General de Circulatie ci li s-au adaugat acestora si Normativa UE a tahografului.
Astfel ca daca pana

"Normativa circulatiei rutiere" este o normativa care are validitate juridica, adica este logica din punct de vedere juridic. Respectand-o intocmai, nu ajungi sa comiti infractiuni voluntare.

In schimb, "Normativa UE s Tahografului", este ilogica juridic, adicanu dispune de "validitate juridica". Respectand, sub jurisdictia ei, ordinele de serviciu asa cum iti sunt transmise de superior, esti condus invariabil spre obtinere unui acelasi rezultat: "infractiune".
Infractiune de care nu da seama, cum e logic, "vizitiul" ci . . . "calul"