"Cu speranta-n tahograf", spus cu alte cuvinte inseamna "cu speranta-n lege".
Cu speranta ca intr-o zi, legea va domina fara-de-legea, faradelegea care domneste in domeniul "auto-transport" inca de cand caruta a fost transformata din vehicul in auto-vehicul
Stiu ca dincolo de ce se vede, exista persoane care incearca neobosit sa apere impartialitatea juridica (incercand prin asta, sa ne apere) dupa cum viata ne arata ca sunt si persoane care incearca, tot neobosit, sa incline balanta in favoarea faradelegii, faradelege care le serveste (nedreptatindu-ne astfel).
Legile nu-s perfecte, dar sunt perfectibile.
Este mereu de slefuit la ele, de facut cizelari, de ajustat, asa cum ajustezi haina dupa cresterea (sau scaderea) taliei tale (dupa cum te ingrasi sau, dupa cum slabesti).
Pana la Revolutia din 1989, in Romania muncitorul din auto-transport, s-a aflat sub jurisdictia "Dreptului Laboral" cumulat jurisdictia Decretului 328 din 1966 (in 1990 locul acestuia a fost luat de nou publicatul "Decretul lege 68/1990".
Va spune cineva care si-a castigat "painea de zi cu zi" tragand la saiba (cum se spunea in argoul specific acestei profesii, din 1981 si pana in 2003, ca serviciul in acest domeniu, a fost departe de a fi fost un serviciu pentru persoane, fiind un serviciu pentru dobitoace.
Pana in anul 2006, multi ani la rand s-au dedicat conceperii unei legislatii, unui cadru legislativ care sa conduca la imbunatatirea conditiilor generale ale muncitorului din auto-transporturi.
(Eu am sa folosesc sintagma "auto-transport" si nu "transport", transport rutier" sau alta, pentru ca mi se pare cea mai precisa, in ce priveste tema noastra.
Astfel ca, din anul 2006, pentru tot "muncitorul baza" din auto-transportul tarilor care au dorit sa se aseze sub cupola jurisdictionala a legislatiei in materie, elaborata de Parlamentul Comunitatii Europene, cumulul de legislatie nu s-a mai facut doar intre Dreptul Laboral si Regulamentul General de Circulatie ci li s-au adaugat acestora si Normativa UE a tahografului.
Astfel ca daca pana
"Normativa circulatiei rutiere" este o normativa care are validitate juridica, adica este logica din punct de vedere juridic. Respectand-o intocmai, nu ajungi sa comiti infractiuni voluntare.
In schimb, "Normativa UE s Tahografului", este ilogica juridic, adicanu dispune de "validitate juridica". Respectand, sub jurisdictia ei, ordinele de serviciu asa cum iti sunt transmise de superior, esti condus invariabil spre obtinere unui acelasi rezultat: "infractiune".
Infractiune de care nu da seama, cum e logic, "vizitiul" ci . . . "calul"
Asa cum in domeniul construirii fizice (constructiilor"), conditia de "drept" ne-o indica "bolobocul", ne-o indica "furtunul de nivel", tot asa si in domeniul "construirii mentale", tot la "boloboc" si la "furtunul de nivel" trebuie sa ni se ațină gandul.
Cine a adus vreodata pe umeri, un lemn pentru foc, un lemn pe care abia să-l poti duce, stie ca atunci cand vrei sa te odihnesti (si sa lasi lemnul jos), il sprijini de regula cu unul din capete in pamant, incercand sa il tii in pozitie verticala.
Ei bine, chiar si numai de la asta, putem intelege ca . . . cu cat mai drept (mai vertical), tinem "obiectul" cu pricina, cu atat mai putin greutatea lui, ne apasa pe nostru.
Si ce mai putem sa bagam de seama cu o asa ocazie?
Apai ca, echilibrul lui in pozitie verticala, nu-i tocmai usor de tinut.
De facut strambe, lucrurile se fac strambe si "ca de la sine", si "fara efort", dar de facut lucrurile "drepte", intotdeauna este nevoie sa faca "act de prezenta" verbul "a sti" si verbul "a munci"
Ma rog, eu mi-am inceput aventura in domeniul transporturi rutiere in iunie 1980 , si am intalnit, in domeniul asta de activitate, atatea lucruri care m-au durut, incat m-am nutrit mereu cu speranta ca dintre toti oamenii, cineva va reusi sa faca vreo inventie, vreo inventie care sa ne usureze si noua "magarilor inchiriati", cum ne placea noua sa ne spunem, mai glumind/mai ne-glumind, conditiile de efectuare a serviciului.
Ca orice om, si eu am facut atatea eforturi cate am fost capabil, spre a concilia "viata de serviciu (viata laborala)" cu "viata civila", dar, spre regretul meu, nu prea am reusit.
In orice caz, cand lucrurile nu iti merg bine, parte din vina, cumva, iti apartine.
Ca si in cazul accidentelor rutiere, partilor implicate le revine oaresce procentaj din culpa.
Asa cum dintr-un accident, nu poti iesi (ca "parte implicata") "complet nevinovat", nici in relatiile sociale din orice aspect al vietii tale, in lucrurile care nu merg bine, iti ai si tu, partea ta de vina.
Una peste alta, eu am pastrat acolo, in ungherele casei mele (unghere de care ma despart de peste 12 ani, mai bine de 3500 km de distanta) diverse note, notite, ciorne, evidențe personale, înregistrări, mai intai scrise, apoi, pe masura ce mi-au aparut la indemana, sub forma de imagini foto, de imagini video, de imagini scanate.
Intre primele fotografii facute cu telefonul mobil, care mi-a ramas in arhiva, este si aceasta imagine din 18 august 2009, ora 09,53,26 (imagine care face parte dintr-o "suita de 42 de imagini", care suita incepe la ora 09.08.18_09.48.52 si se termina la 09.08.18_11.42.52, incercand sa faca un "film", cuprinzand un tronson al unei rute fixe, un tronson ce cuprinde "apropierea spre aterizare (pentru o "escala de incarcare") si apoi . . . "decolarea" spre urmatoarea destinatie.
Prima filmare (facuta tot cu mobilul) gasesc acum prin arhiva mea ca o am de la 10.03.03_16.56.
Cred ca prin 2006 (dupa ce in urma emigrarii din Romania si a trairii in conditii de "emigrant ilegal", Spania mi-a redat pierduta "personalitate juridica") am ajuns sa detin "domiciliu legal" si sa pot contracta internet,
Si cu el am putut fotografia, si mai ales filma in ruta, prelucra si arhiva date, date care altfel, pana ajungeam eu la ordenadorul familial, s-ar fi pierdut in neantul uitarii, ca atatea si atatea alte.
Sa mai precizez din acest inceput, ca eu nu am ce reprosa persoanelor fizice sau juridice cu care am lucrat, mai mult decat are a reprosa un strungar sau un operator chimist, lumilor in care ei lucreaza
In domeniul transporturi, opereaza o legislatie interpretabila, o legislatie pe care fiecare o intelege cum poate, cum vrea, si o aplica cum ii da voie legea.
Eu am inteles lucrurile mai altfel decat lumea din jurul meu si, acesta este unul din motivele pentru care am adunat date, pentru a incerca sa demonstrez (ca o "demonstratie matematica") ca este gresit drumul pe care se merge si ca, luand in calcul si date prezentate de mine, cine vrea, aplica necesarele corectii (iara cine nu, nu le aplica).
Va urma!
No hay comentarios:
Publicar un comentario